• Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size

Blender

PDF Imprimare Email
Miercuri, 05 Noiembrie 2008 21:14
blenderBlender e un program gratuit (si software liber) de modelare pentru generarea de grafica si animatii 3D computerizate. Blender e disponibil pentru cateva sisteme de operare, inclusiv FreeBSD, IRIX, GNU/Linux, Microsoft Windows, Mac OS X, Solaris, SkyOS, si MorphOS.

Istoric

La origine, programul a fost dezvoltat ca o aplicatie in-house de catre studioul olandez de animatie NeoGeo (a nu se confunda cu consola de jocuri NeoGeo) si cu Not a Number Technologies (NaN); autorul principal, Ton Roosendaal, a fondat firma NaN in iunie 1998 pentru a dezvolta si a distribui programul in continuare. Programul a fost distribuit initial ca freeware pana cand NaN a dat faliment in 2002.
Creditorii si-au dat acordul ca Blender sa fie lansat ca software liber, sub termenii Licentei Generale Publice GNU, pentru plata unei singure transe de 100.000€. In 18 iulie 2002 Roosendaal a initiat o campanie de strangere de fonduri, iar in 7 septembrie 2002 s-a anuntat ca s-au strans suficiente donatii si astfel codul-sursa Blender urmeaza sa fie facut disponibil. Blender e la ora actuala un program open source dezvoltat in mod activ de Blender Foundation.

Capabilitati


Blender are o marime relativ mica la instalare si ruleaza pe cateva platforme populare. Cu toate ca deseori e distribuit fara documentatie sau fara scene exemplificatoare complicate, programul abunda in functionalitati caracteristice software-ului de modelare de top. Printre capabilitatile sale se numara:
•    Suporta o varietate de forme geometrice primitive, inclusiv structuri poligonale, modelare subdivision surface rapida, curbe Bezier si suprafete NURBS, metaballs, sculptarea poligoanelor, si fonturi Typeface vectoriale.
•    Capabilitati versatile de randare interna si integrare cu raytracer-ul open source YafRay.
•    Unelte de animatie, inclusiv cinematica inversa, deformari de armatura (scheletale) si cu ajutorul laticelor, shape keys, keyframes, timeline, animatie non-lineara, constraints, vertex weighting, dinamica softbody, inclusiv detectarea coliziunilor dintre structurile obiectelor, dinamica fluidelor, dinamica hard body, par bazat pe sistemul de particule, si un sistem de particule cu functie de detectie a coliziunilor.
•    Scripting Python pentru crearea de noi unelte sau de prototipuri de unelte, game scripting logic, sau automatizarea anumitor sarcini.
•    Editare video non-lineara de baza si capabilitati de compozitie.
•    Game Blender, un sub-proiect, ofera functii de interactivitate cum ar fi detectarea coliziunilor, dynamics engine, si logica programabila. Totodata permite si crearea de aplicatii autonome ce pot rula in timp real, de la vizualizare arhitecturala pana la programarea de jocuri video.

Functii avansate


•    In Blender, un Obiect (care reprezinta o entitate care interactioneaza cu mediul inconjurator) si Datele lui "personale" (forma/functia propriu-zisa a obiectului) sunt clare si distincte. Relatiile Obiect-date sunt linkabile dinamic tot timpul, facilitand procese de modelare rapide care constituie functii unice ale programului Blender.
•    Un sistem intern de fisiere care permite "impachetarea" mai multor scene intr-un singur fisier (denumit fisier ".blend").
•    Toate fisierele ".blend" ale programului sunt compatibile intre toate platformele, precum si forward si backward cu alte versiuni ale programului, si pot fi utilizate ca biblioteca de unde poti lua content gata creat.
•    Fisierele ".blend" pot fi automat salvate ca instante periodice de catre program, fiind astfel mai probabila supravietuirea fisierului in eventualitatea unei caderi a programului.
•    Toate scenele, obiectele, materialele, texturile, sunetele, imaginile, efectele de post-productie a unei intregi animatii pot fi stocate intr-un singur fisier ".blend".
•    Diversele configuratiile ale interfetei sunt memorate in fisierul ".blend", astfel incat ceea ce salvezi e ceea ce obtii atunci cand il incarci. Acest fisier poate fi stocat ca "user default" (preferinte implicite ale utilizatorului), asa incat configuratia ecranului, cat si toate obiectele stocate in el, sunt utilizate de fiecare data cand pornesti programul Blender.


Interfata cu utilizatorul


Blender are inca reputatia unui program greu de invatat. Aproape fiecare functie are o scurtatura directa de la tastatura, iar numarul de functii oferite de Blender are ca rezultat cateva scurtaturi diferite alocate aceleiasi taste. De la lansarea sa ca open-source, s-au facut eforturi de a adauga meniuri contextuale comprehensive, cat si de a face utilizarea uneltelor mai logica si mai ordonata, precum si de a ameliora vizual pe mai departe interfata, introducand teme coloristice, ferestre flotante transparente, a new and improved object tree overview si alte mici imbunatatiri (pipeta de culoare, etc).
Interfata Blender are cateva concepte caracteristice:
•    Moduri de editare. Cele doua moduri primare de lucru sunt Object mode si Edit mode , intre care se alterneaza cu tasta Tab. Object mode e utilizat pentru a manipula obiectele individuale in general, iar Edit mode e utilizat pentru a manipula datele definitorii propriu-zise ale obiectului respectiv. De exemplu, in cazul obiectelor poligonale, Object mode poate fi utilizat pentru a muta, scala si a roti obiecte intregi, iar Edit mode e utilizat pentru a manipula varfurile individuale ale unei singure structuri. Mai exista alte cateva moduri, cum ar fi Vertex Paint si Editare UV.
•    Utilizare foarte intensa a scurtaturilor de la tastatura. Majoritatea comenzilor se dau de la tastatura. Pana la versiunile 2.x si mai ales in cazul versiunilor 2.3x, acesta era de fapt singurul mod de a da comenzi, lucru care a fost in mare parte responsabil de crearea reputatiei de program dificil de invatat. Noile versiuni au meniuri mult mai cuprinzatoare.
•    Gestionarea spatiului de lucru. Interfata din Blender e alcatuita dintr-unul sau mai multe ecrane, care pot fi individual impartite in sectiuni si subsectiuni care pot fi orice tip de portaluri de vizualizare si de tipuri de ferestre permise de Blender. Fiecare element specific diverselor tipuri de ferestre pot fi controlate cu aceleasi unelte care manipuleaza vizualizarea in portalul 3D - rezultand, de exemplu, capacitatea intrucatva neobisnuita de a putea face zoom in sectiunea cu butoane la fel cum se face zoom in portalul 3D. Modul de dispunere si de setare al interfetei e complet controlabil de catre utilizatori, facand posibila setarea interfetei pentru sarcini specifice cum ar fi editarea video sau maparea UV si atribuirea de texturi, ascunzand alte functii care nu sunt necesare pentru sarcina respectiva.
Cu toate ca programului Blender (incepand cu versiunea 2.41) inca ii lipsesc capabilitatile care se gasesc in sistemele proprietare (adica un flux de lucru bazat pe conceptul nGon), se considera ca gestionarea spatiului de lucru din Blender se numara printre cele mai inovative concepte de Interfata Grafica cu Utilizatorul dintre toate uneltele de creatie grafica, si se crede ca a inspirat design-ul interfetelor programelor proprietare (de exemplu, programul Modo al firmei Luxology).


Dezvoltare

De la deschiderea sursei, Blender s-a imbunatatit constant si a avut parte de rescrieri substantiale ale bazei de cod initiale. Asta a facut mai usoara adaugarea de noi functii. Cu toate ca Blender e un program cu un set complet de functionalitati, utilizatorii profesionistii de alte programe ar putea gasi lipsuri in anumite domenii, cum ar fi lipsa unui flux de lucru bazat pe nGon-uri si cateva unelte de modelare lipsa sau incomplete, masuratori numerice si metode de manipulare, inabilitatea (momentana) de a personaliza scurtaturile de tastatura, lipsa unui sistem robust de cloth dynamics, si probabil ca prezinta anumite limitari in sistemul de randare si al materialelor, cum ar fi lipsa materialelor bazate pe noduri (vor fi incluse in 2.42), biblioteci de materiale presetate incluse in program din start, randare multipass (va fi in 2.42), motion blur, depth of field sau tangent space normal mapping. Blender mai are si tendinta de a nu avea documentatia actualizata si completa, cu toate ca la ora actuala problema a fost in mare parte rezolvata odata cu wikificarea proiectului Blender Documentation.


Functii noi in Blender 2.42


Blender 2.42 adauga numeroase functii noi si updatate. A fost lansat in 14 iulie 2006. Informatiile despre aceasta versiune se gasesc aici. Mare parte din functiile noi se datoreaza dezvoltarilor aduse cu sine de crearea scurt-metrajului Elephants Dream. Iata o lista a noilor functii si a imbunatatirilor aduse:
•    Render Pipeline complet reprogramat
o    New 3D render preview
o    Improved material shading preview
o    Preview Icons
o    Fully threaded tile based rendering
o    Randare panoramica imbunatatita
o    Render layers si randare multipass
o    Vector Blur
o    Changes to the render output display
o    rezolvarea problemelor avute cu gestionarea memoriei
•    Generic Node editing system
o    New Nodes UI
o    Material (Shading) Nodes
o    Composite Nodes
o    Curves UI Control
•    Material Features
o    Transmisivitate
o    Tangent Shading
o    Stress Mapping
o    New blending Modes
o    Improved shadow options
•    New and improved object tools
o    New Mesh tools
-    Functia Merge imbunatatita
-    Loop si path select
-    Improved extruded region on mirror modifier
o    Gruparea obiectelor
o    Modificatorul Array
o    Improved UV unwrapping
-    Angle based flattening
-    Seam cutting tools
-    Minimization of unwrapp stretching
•    New character animation tools
o    Custom Bones
o    Bone Layers
o    Stride mixing in NLA
•    Game engine si physics improvements
o    COLLADA 1.4 import/export
o    Bullet Rigid Body Physics is now default
•    Improved fluid simulation
o    Suport pentru obstacolele in miscare
o    Vector blurring
o    Improved smoothing
o    Particles support for fluids
•    Improved video sequence editor
•    Improved high dynamic range graphics support
•    scripting Python ameliorat
o    Noi scripturi python
o    Evaluarea expresiilorin in valorile numerice
o    Python IPO drivers
•    Library linking

•    ... si multe alte noi functii si bug-fixuri

Asistenta

Popularitatea lui Blender se poate exprima prin cei 250.000 de utilizatori de pe mapamond, iar asistenta e disponibila peste tot. Majoritatea utilizatorilor invata programul Blender cu ajutorul tutorialelor scrise de diversi utilizatori, iar altii invata Blender cu ajutorul numeroaselor forumuri de discutii care trateaza subiectul. Un popular forum de discutii despre Blender este forumul blenderartists Alte linkuri utile pentru cei care vor sa invete acest program: Blender_3D:_Noob_to_Pro en pentru incepatori, blendernation en te poti abona si vei primi pe mail noutati, jmsoler.free.fr fr cea mai mare colectie de scripturi python pentru blender.
sursa: ro.wikipedia.org

Comentarii (0)Add Comment

Scrie comentariu

busy
 

Imaginea saptamanii

Cel mai mic avion cu reactie are doar 162 Kg si poate zbura la 483 Km/h.

bd-5j-microjet-mic
vezi toate

Top 10

Omul bionic: Top 10 tehnologii

1. Ochii bionici

locul_1Atunci cand esti orb, a putea vedea chiar si cea mai simpla lumina, miscare sau forma poate face o mare diferenta. Atat proteza retiniana Argus II, in prezent in testele FDA (U.S. Food and drug administration), precum si un sistem dezvoltat de cercetatorul asociat la Harvard dr. John Pezaris, inregistreaza informatii vizuale de baza via camera video, le transforma in semnale electrice si le trimite wireless - "fara fir" - unor electrozi implantati. Argus II foloseste electrozi implantati in ochi, ceea ce ar putea ajuta oameni care si-au pierdut o parte din functiile retinei. Sistemul doctorului Pezaris, inca in primele faze de cercetare, ocoleste ochii in totalitate, trasmitand informatia vizuala direct la creier. Ambele sisteme vot obtine rezultatele cele mai bune la indivizii care au vazut inainte de orbire, astfel creierul stiind cum sa proceseze informatia vizuala. "Creierul vizual este dependent de experienta vizuala pentru a se dezvolta normal" - a spus dr. Pezaris.

2. Osul regenerat

locul_2Din 1960, cercetatorii au stiut despre proteinele care pot forta tesutul osos sa isi creasca singur inlocuitorii pentru partile lipsa sau deteriorate. Din pacate, acea tehnologie nu a functionat perfect, adesea fiind regenerat un tip gresit de tesut sau crescand un os acolo unde nu ar trebui sa fie. In 2005, cercetatorii de la UCLA au rezolvat aceasta problema, folosind o proteina proiectata special, capabila sa declanseze cresterea numai unui anumit tip de celule. Denumita UCB-1, proteina este acum folosita pentru cresterea unui nou os care se poate suda sau care poate imobiliza anumite sectiuni ale vertebreleor, eliminand dureri de spate cronice la anumiti pacienti.

3. Pancreas portabil

locul_3Un pancreas artificial, capabil de a monitoriza concentratia de zahar din sangele unei persoane si sa ajusteze nivelul de insulina pentru a asigura necesarul corpului, va fi disponibil pe piata in cativa ani, a spus Aaron Kowalski, directorul proiectelor de cercetare strategice de la Juvenile Diabetes Research Foundation (Fundatia de cercetare a diabetului juvenil). Kowalski a spus ca dispozitivul va fi initial o combinatie intre doua tehnologii deja existente: pompa de insulina si monitorul de determinare continua a nivelului de glucoza. Aceasta combinatie ar putea ajuta diabeticii dependenti de insulina sa duca o viata mai normala si sa evite efectele secundare devastatoare si care ameninta viata ale lipsei sau excesului de zahar din sange.

4. Gust inuman

locul_4Limba poate fi o unealta puternica, dar in acelasi timp si foarte subiectiva, a spus Dean Neikirk, profesor de inginerie electrica si computer de la Universitatea din Texas la Austin. Atunci cand companiile care produc alimente vor sa creeze aceeasi aroma de fiecare data, ele apeleaza la limba electronica, un dispozitiv dezvoltat de Neikirk si echipa sa pentru a analiza lichidele si a "scoate" formula chimica exacta. Limba lui Neikirk foloseste microsfere, mici senzori care isi schimba culoarea atunci cand sunt expusi anumitor substante, cum ar fi anumite tipuri de zahar. Rezultatul este un sistem care nu poate inlocui o persoana care spune: "Mmm, ce gustos este!", dar care se asigura ca formula chimica a gustului bun este duplicata fidel.

5. Membre noi

locul_5Cei amputati pot acum folosi un brat proteza in acelasi mod in care folosesc un brat adevarat: cu puterea gandului. Dezvoltat de Dr. Todd Kuiken de la Institutul de reabilitare din Chicago, "bratul bionic" este conectat la creier prin intermediul unor nervi motori sanatosi care mergeau pana la bratul lipsa. Acesti nervi sunt redirectionati catre o alta parte a corpului, cum ar fi pieptul, unde impulsurile nervoase transmise de acestia pot fi preluate d electrozi din bratul bionic. Cand pacientul decide sa isi miste mana, nervii care transmiteau semnalul la mana adevarata il transmit acum protezei. Acum echipa lui dr. Kiuken lucreaza la imbunatatirea protezei, prin folosirea nervilor senzoriali care au supravietuit pentru a comunica creierului pacientului de la mana bionica senzatia de temperatura, vibratie si presiune.

6. Genunchiul inteligent

locul_6Atunci cand esti orb, a putea vedea chiar si cea mai simpla lumina, miscare sau forma poate face o mare diferenta. Atat proteza retiniana Argus II, in prezent in testele FDA (U.S. Food and drug administration), precum si un sistem dezvoltat de cercetatorul asociat la Harvard dr. John Pezaris, inregistreaza informatii vizuale de baza via camera video, le transforma in semnale electrice si le trimite wireless - "fara fir" - unor electrozi implantati. Argus II foloseste electrozi implantati in ochi, ceea ce ar putea ajuta oameni care si-au pierdut o parte din functiile retinei. Sistemul doctorului Pezaris, inca in primele faze de cercetare, ocoleste ochii in totalitate, trasmitand informatia vizuala direct la creier. Ambele sisteme vot obtine rezultatele cele mai bune la indivizii care au vazut inainte de orbire, astfel creierul stiind cum sa proceseze informatia vizuala. "Creierul vizual este dependent de experienta vizuala pentru a se dezvolta normal" - a spus dr. Pezaris.

7. Rinichi portabil

locul_7Pentru cei care au rinichii in "pionieze", necesitatile de baza ale vietii cum ar fi eliminarea  toxinelor din sange sau mentinerea echilibrului nivelurilor de lichid necesita ore de conectare la  o masina de dializa de dimensiunea unui uscator de rufe. Dar un nou rinichi artificial, portabil  care sa incapa intr-un sistem cu curea, ar pute schimba toate astea. In ciuda dimensiunilor  reduse, rinichiul artificial automat "purtabil" (AWAK), proiectat de Martin Roberts si David B.N  Lee de la UCLA, functioneaza chiar mai bine decat un aparat de dializa deoarece poate fi folosit  non-stop 24 de ore, 7 zile din 7, asemenea unui rinichi normal.

8. Celule artificiale

locul_8Cateodata, cand ai nevoie sa trimiti o anumita substanta direct la locul potrivit in corp, o pastila sau o injectie nu este suficienta. Daniel Hammer, profesor de bioinginerie la Universitatea din Pennsylvania, are o metoda mai buna: celule artificiale din polimer, care pot imita usurinta cu care celulele albe calatoresc prin corp. Denumite "c", aceste celule false ar putea transporta substanta direct acolo unde e nevoie, facand ca lupta cu anumite boli sa fie mai usoara si mai sigura, inclusiv cea cu cancerul.

9. Barbat in varsta, penis nou

locul_9Disfunctia erectiei poate lua tot amuzamentul din viata unui barbat, dar Anthony Antala si echipa lui de la Wake Forest University au venit cu o metoda noua care poate readuce distractia in viata unui barbat. In 2006, Atala a reusit sa creasca un nou corpora cavernosa, tesutul buretos care se umple cu sange in timpul unei erectii, pentru iepuri masculi carora le-a fost in prealabil extirpat. Noul tesut a fost crescut din celulele proprii ale iepurilor, si dupa o luna acestia s-au intors sa faca ce fac ei mai bine...

10. Proteze pentru creier

locul_10Inlocuirea unei parti a creierului nu este asa de simpla cum ar fi cea a unui membru, dar in viitor ar pute fi. Theodore Berger, profesor la University of Southern California, a creat un cip care ar putea lua locul hippocampus-ului, o parte a creierului care controleaza memoria pe termen scurt si orientarea spatiala. Deseori afectata de boli precum Alzheimer sau de atacuri de cord, un implant hippocampus ar putea ajuta la mentinerea unei functionalitati normale la oameni care dealtfel ar fi serios dizabilitati. Berger inca testeaza acest implant, dar are viziune asupra vitorului, el a scris chiar si o carte "Toward Replacement Parts for the Brain" - "Catre inlocurirea unor parti din creier", in anul 2005.
vezi toate

Descopera evolutia

Reactor - Performanta fara granita prin submersie in lichid

Duminică, 07 Decembrie 2008

Z3 - Cel mai vechi computer din lume

Duminică, 07 Decembrie 2008

Cautari frecvente

Parteneri

computergames
smuff
stiinta-info
Stiri si articole de stiinta si materiale educationale
autogreen