Somnul astronautilor pe Luna este afectat |
|
|
|
| Joi, 04 Decembrie 2008 09:23 | |||
|
„Astronautii in general stau prost cu somnul”, spune Benjamin Warfield de la Universitatea Thomas Jefferson din Philadelphia. Ei dorm de la patru pana la sase ore pe noapte cand sunt intr-o misiune si au un mare deficit de somn. Dar nimeni nu a stiut cum lumina lunii ar putea afecta aceasta lipsa cronica de somn. Pentru a afla cum lumina lunii ar putea afecta somnul astronautilor, cercetatorii au construit o masinarie, formata dintr-o serie de lumini, oglinzi, lentile si filtre, pentru a imita conditiile de lumina de pe luna. Subiectii au stat in acest aparat intre orele 2 si 3:30 am, o perioada in care nivelul de melatonina din corp este foarte ridicat in mod normal. Nivelul de melatonina din corp s-a diminuat dupa expunerea la lumina lunii. Urmatorul pas este de a repeta experimentul la toate momentele din timpul noptii. In cele din urma, Warfield ar dori sa realizeze designul geamurilor de pe navete astfel incat sa regleze nivelul de lumina a lunii pentru astronauti. Echipa planuieste sa inceapa un studiu in care sa cerceteze si modul in care lumina de pe Marte afecteaza somnul. Aceste studii nu sunt importante doar pentru a indulci visele astronautilor. Intelegerea modului in care diferite feluri de lumina afecteaza corpul uman ar putea duce la noi metode de a trata boli precum insomnia sau astenia de primavara. „Astronautii se confrunta cu o gramada de probleme, dar lipsa somnului nu ar trebui sa fie una din ele”, spune Warfield. Melatonina este un hormon secretat de catre epifiza (sau glanda pineala). Ea regleaza ritmul somn-veghe, si este secretata in cursul noptii. Nivelul acestui hormon numit si ‘hormonul intunericului’ inregistreaza variatii si in timpul noptii. El incepe sa creasca la aparitia intunericului, atinge varful maxim de productie intre 2 si 4 dimineata si scade in a doua jumatate a noptii. Alte roluri ale melatoninei sunt: rol antioxidant, controlul eliberarii hormonilor sexuali, regleaza ceasul biologic etc. sursa: www.stiintaazi.ro
|
Cel mai mic avion cu reactie are doar 162 Kg si poate zbura la 483 Km/h.

Atunci cand esti orb, a putea vedea chiar si cea mai simpla lumina, miscare sau forma poate face o mare diferenta. Atat proteza retiniana Argus II, in prezent in testele FDA (U.S. Food and drug administration), precum si un sistem dezvoltat de cercetatorul asociat la Harvard dr. John Pezaris, inregistreaza informatii vizuale de baza via camera video, le transforma in semnale electrice si le trimite wireless - "fara fir" - unor electrozi implantati. Argus II foloseste electrozi implantati in ochi, ceea ce ar putea ajuta oameni care si-au pierdut o parte din functiile retinei. Sistemul doctorului Pezaris, inca in primele faze de cercetare, ocoleste ochii in totalitate, trasmitand informatia vizuala direct la creier. Ambele sisteme vot obtine rezultatele cele mai bune la indivizii care au vazut inainte de orbire, astfel creierul stiind cum sa proceseze informatia vizuala. "Creierul vizual este dependent de experienta vizuala pentru a se dezvolta normal" - a spus dr. Pezaris.
Din 1960, cercetatorii au stiut despre proteinele care pot forta tesutul osos sa isi creasca singur inlocuitorii pentru partile lipsa sau deteriorate. Din pacate, acea tehnologie nu a functionat perfect, adesea fiind regenerat un tip gresit de tesut sau crescand un os acolo unde nu ar trebui sa fie. In 2005, cercetatorii de la UCLA au rezolvat aceasta problema, folosind o proteina proiectata special, capabila sa declanseze cresterea numai unui anumit tip de celule. Denumita UCB-1, proteina este acum folosita pentru cresterea unui nou os care se poate suda sau care poate imobiliza anumite sectiuni ale vertebreleor, eliminand dureri de spate cronice la anumiti pacienti.
Un pancreas artificial, capabil de a monitoriza concentratia de zahar din sangele unei persoane si sa ajusteze nivelul de insulina pentru a asigura necesarul corpului, va fi disponibil pe piata in cativa ani, a spus Aaron Kowalski, directorul proiectelor de cercetare strategice de la Juvenile Diabetes Research Foundation (Fundatia de cercetare a diabetului juvenil). Kowalski a spus ca dispozitivul va fi initial o combinatie intre doua tehnologii deja existente: pompa de insulina si monitorul de determinare continua a nivelului de glucoza. Aceasta combinatie ar putea ajuta diabeticii dependenti de insulina sa duca o viata mai normala si sa evite efectele secundare devastatoare si care ameninta viata ale lipsei sau excesului de zahar din sange.
Limba poate fi o unealta puternica, dar in acelasi timp si foarte subiectiva, a spus Dean Neikirk, profesor de inginerie electrica si computer de la Universitatea din Texas la Austin. Atunci cand companiile care produc alimente vor sa creeze aceeasi aroma de fiecare data, ele apeleaza la limba electronica, un dispozitiv dezvoltat de Neikirk si echipa sa pentru a analiza lichidele si a "scoate" formula chimica exacta. Limba lui Neikirk foloseste microsfere, mici senzori care isi schimba culoarea atunci cand sunt expusi anumitor substante, cum ar fi anumite tipuri de zahar. Rezultatul este un sistem care nu poate inlocui o persoana care spune: "Mmm, ce gustos este!", dar care se asigura ca formula chimica a gustului bun este duplicata fidel.
Cei amputati pot acum folosi un brat proteza in acelasi mod in care folosesc un brat adevarat: cu puterea gandului. Dezvoltat de Dr. Todd Kuiken de la Institutul de reabilitare din Chicago, "bratul bionic" este conectat la creier prin intermediul unor nervi motori sanatosi care mergeau pana la bratul lipsa. Acesti nervi sunt redirectionati catre o alta parte a corpului, cum ar fi pieptul, unde impulsurile nervoase transmise de acestia pot fi preluate d electrozi din bratul bionic. Cand pacientul decide sa isi miste mana, nervii care transmiteau semnalul la mana adevarata il transmit acum protezei. Acum echipa lui dr. Kiuken lucreaza la imbunatatirea protezei, prin folosirea nervilor senzoriali care au supravietuit pentru a comunica creierului pacientului de la mana bionica senzatia de temperatura, vibratie si presiune.
Atunci cand esti orb, a putea vedea chiar si cea mai simpla lumina, miscare sau forma poate face o mare diferenta. Atat proteza retiniana Argus II, in prezent in testele FDA (U.S. Food and drug administration), precum si un sistem dezvoltat de cercetatorul asociat la Harvard dr. John Pezaris, inregistreaza informatii vizuale de baza via camera video, le transforma in semnale electrice si le trimite wireless - "fara fir" - unor electrozi implantati. Argus II foloseste electrozi implantati in ochi, ceea ce ar putea ajuta oameni care si-au pierdut o parte din functiile retinei. Sistemul doctorului Pezaris, inca in primele faze de cercetare, ocoleste ochii in totalitate, trasmitand informatia vizuala direct la creier. Ambele sisteme vot obtine rezultatele cele mai bune la indivizii care au vazut inainte de orbire, astfel creierul stiind cum sa proceseze informatia vizuala. "Creierul vizual este dependent de experienta vizuala pentru a se dezvolta normal" - a spus dr. Pezaris.
Pentru cei care au rinichii in "pionieze", necesitatile de baza ale vietii cum ar fi eliminarea toxinelor din sange sau mentinerea echilibrului nivelurilor de lichid necesita ore de conectare la o masina de dializa de dimensiunea unui uscator de rufe. Dar un nou rinichi artificial, portabil care sa incapa intr-un sistem cu curea, ar pute schimba toate astea. In ciuda dimensiunilor reduse, rinichiul artificial automat "purtabil" (AWAK), proiectat de Martin Roberts si David B.N Lee de la UCLA, functioneaza chiar mai bine decat un aparat de dializa deoarece poate fi folosit non-stop 24 de ore, 7 zile din 7, asemenea unui rinichi normal.
Cateodata, cand ai nevoie sa trimiti o anumita substanta direct la locul potrivit in corp, o pastila sau o injectie nu este suficienta. Daniel Hammer, profesor de bioinginerie la Universitatea din Pennsylvania, are o metoda mai buna: celule artificiale din polimer, care pot imita usurinta cu care celulele albe calatoresc prin corp. Denumite "c", aceste celule false ar putea transporta substanta direct acolo unde e nevoie, facand ca lupta cu anumite boli sa fie mai usoara si mai sigura, inclusiv cea cu cancerul.
Disfunctia erectiei poate lua tot amuzamentul din viata unui barbat, dar Anthony Antala si echipa lui de la Wake Forest University au venit cu o metoda noua care poate readuce distractia in viata unui barbat. In 2006, Atala a reusit sa creasca un nou corpora cavernosa, tesutul buretos care se umple cu sange in timpul unei erectii, pentru iepuri masculi carora le-a fost in prealabil extirpat. Noul tesut a fost crescut din celulele proprii ale iepurilor, si dupa o luna acestia s-au intors sa faca ce fac ei mai bine...
Inlocuirea unei parti a creierului nu este asa de simpla cum ar fi cea a unui membru, dar in viitor ar pute fi. Theodore Berger, profesor la University of Southern California, a creat un cip care ar putea lua locul hippocampus-ului, o parte a creierului care controleaza memoria pe termen scurt si orientarea spatiala. Deseori afectata de boli precum Alzheimer sau de atacuri de cord, un implant hippocampus ar putea ajuta la mentinerea unei functionalitati normale la oameni care dealtfel ar fi serios dizabilitati. Berger inca testeaza acest implant, dar are viziune asupra vitorului, el a scris chiar si o carte "Toward Replacement Parts for the Brain" - "Catre inlocurirea unor parti din creier", in anul 2005.| Reactor - Performanta fara granita prin submersie in lichidDuminică, 07 Decembrie 2008 | Z3 - Cel mai vechi computer din lumeDuminică, 07 Decembrie 2008 |