A fost indentificata una din genele ce protejeaza impotriva cancerului pulmonar |
|
|
|
| Joi, 04 Decembrie 2008 11:33 | |
|
Studiul, in valoare de £72.000 si finantat de British Lung Foundation, a scos la iveala aceasta gena, numita LIMD1, ce apara organismul de cancerul pulmonar. In acest mod, se spera sa fie gasite noi tratamente si tehnici pentru a putea fi identificat din timp. In cadrul cercetarii, au fost recoltate si comparate tesuturi sanatoase si bolnave. Prin acest procedeu, ipoteza conform careia inexistenta genei LIMD1 este corelata cu dezvoltarea cancerului a fost confirmata, indicand absenta acesteia in majoritatea cazurilor. Descoperirile au fost sustinute folosind un soarece fara gena LIMD1 ce a dezvoltat cancer pulmonar. Gena LIMD1, cercetata in cadrul studiului, este localizata pe cromozomul 3. Aceasta este adesea eliminata foarte devreme in dezvoltarea cancerului pulmonar, din cauza toxinelor din tigari, astfel ca inactivarea genei LIMD1 este un eveniment important in etapele de inceput ale dezvoltarii bolii. Importanta acestei descoperiri este una foarte mare intru-cat se vor putea dezvolta tehnici de screening in vederea depistarii cancerului cat mai din timp, precum si tratamente ale acestuia. In Marea Britanie, cancerul pulmonar reprezinta cel mai periculos tip de cancer, curmand anual aproximativ 33.600 de vieti. 90% din acestea sunt cauzate de fumat. In prezent, cancerul pulmonar este depistat tarziu. Ca urmare, 80% din pacienti mor in mai putin de un an de la diagnosticare. Genele Genele sunt unitati purtatoare a ereditatii in organismele vii. Ele sunt constituite din ADN (sau ARN, pentru unele virusuri) si asigura bazele dezvoltarii si functiilor celulelor, organelor si indivizilor . In timpul reproducerii, materialul genetic este transmis de la parinti la copii. Materialul genetic poate fi transmis si la indivizi neinruditi (de exemplu prin transfectii, sau la virusuri). Genele codeaza toata informatia necesara pentru constructia substantelor chimice, precum proteinele, necesare functionarii organismului. Genele care controleaza dezvoltarea cancerelor se pot imparti in doua mari categorii: oncogene si gene supresoare tumorale. Oncogenele se gasesc la fiecare dintre noi, pe diferite bucati ale ADN-ului, insa ele sunt inactive, iar pentru a determina cancerul trebuiesc activate (de exemplu radiatile UV pot activa anumite oncogene de la nivelul celulelor pielii putand duce astfel la cancer cutanat). Genele supresoare tumorale, spre deosebire de precedentele, limiteaza diviziunea celulara atunci cand sunt active, deci o inactivare a lor va duce la dezvoltarea diferitelor tipuri de cancer. Gena despre care este vorba in acest articol, LIMD1, este o astfel de gena, supresoare de tumori. Cancerul Cancerul este o categorie de boli caracaterizate printr-o diviziune necontrolata a celulelor si capacitatea acestor celule de a invada alte tesuturi din organism, fie prin crestere directa in tesuturi adiacente (invazie) sau prin migratia celulelor spre locuri mai indepartate in organism (metastaza). Aceasta crestere necontrolata este cauzata de anormalitati in ADN, cum ar fi de exemplu mutatii ale genelor care controleaza inmultirea celulelor. Una sau, frecvent, mai multe astfel de mutatii pot duce la diviziunea si inmultirea necontrolata a celulelor si formarea unei tumori. Tumora se poate referi la orice tumefiere (umflatura) anormala a unui tesut din organism, putand fi maligna sau benigna. Doar tumorile maligne sunt capabile de a invada alte tesuturi, capacitate numita metastaza. sursa: www.stiintaazi.ro
|
Cel mai mic avion cu reactie are doar 162 Kg si poate zbura la 483 Km/h.

Atunci cand esti orb, a putea vedea chiar si cea mai simpla lumina, miscare sau forma poate face o mare diferenta. Atat proteza retiniana Argus II, in prezent in testele FDA (U.S. Food and drug administration), precum si un sistem dezvoltat de cercetatorul asociat la Harvard dr. John Pezaris, inregistreaza informatii vizuale de baza via camera video, le transforma in semnale electrice si le trimite wireless - "fara fir" - unor electrozi implantati. Argus II foloseste electrozi implantati in ochi, ceea ce ar putea ajuta oameni care si-au pierdut o parte din functiile retinei. Sistemul doctorului Pezaris, inca in primele faze de cercetare, ocoleste ochii in totalitate, trasmitand informatia vizuala direct la creier. Ambele sisteme vot obtine rezultatele cele mai bune la indivizii care au vazut inainte de orbire, astfel creierul stiind cum sa proceseze informatia vizuala. "Creierul vizual este dependent de experienta vizuala pentru a se dezvolta normal" - a spus dr. Pezaris.
Din 1960, cercetatorii au stiut despre proteinele care pot forta tesutul osos sa isi creasca singur inlocuitorii pentru partile lipsa sau deteriorate. Din pacate, acea tehnologie nu a functionat perfect, adesea fiind regenerat un tip gresit de tesut sau crescand un os acolo unde nu ar trebui sa fie. In 2005, cercetatorii de la UCLA au rezolvat aceasta problema, folosind o proteina proiectata special, capabila sa declanseze cresterea numai unui anumit tip de celule. Denumita UCB-1, proteina este acum folosita pentru cresterea unui nou os care se poate suda sau care poate imobiliza anumite sectiuni ale vertebreleor, eliminand dureri de spate cronice la anumiti pacienti.
Un pancreas artificial, capabil de a monitoriza concentratia de zahar din sangele unei persoane si sa ajusteze nivelul de insulina pentru a asigura necesarul corpului, va fi disponibil pe piata in cativa ani, a spus Aaron Kowalski, directorul proiectelor de cercetare strategice de la Juvenile Diabetes Research Foundation (Fundatia de cercetare a diabetului juvenil). Kowalski a spus ca dispozitivul va fi initial o combinatie intre doua tehnologii deja existente: pompa de insulina si monitorul de determinare continua a nivelului de glucoza. Aceasta combinatie ar putea ajuta diabeticii dependenti de insulina sa duca o viata mai normala si sa evite efectele secundare devastatoare si care ameninta viata ale lipsei sau excesului de zahar din sange.
Limba poate fi o unealta puternica, dar in acelasi timp si foarte subiectiva, a spus Dean Neikirk, profesor de inginerie electrica si computer de la Universitatea din Texas la Austin. Atunci cand companiile care produc alimente vor sa creeze aceeasi aroma de fiecare data, ele apeleaza la limba electronica, un dispozitiv dezvoltat de Neikirk si echipa sa pentru a analiza lichidele si a "scoate" formula chimica exacta. Limba lui Neikirk foloseste microsfere, mici senzori care isi schimba culoarea atunci cand sunt expusi anumitor substante, cum ar fi anumite tipuri de zahar. Rezultatul este un sistem care nu poate inlocui o persoana care spune: "Mmm, ce gustos este!", dar care se asigura ca formula chimica a gustului bun este duplicata fidel.
Cei amputati pot acum folosi un brat proteza in acelasi mod in care folosesc un brat adevarat: cu puterea gandului. Dezvoltat de Dr. Todd Kuiken de la Institutul de reabilitare din Chicago, "bratul bionic" este conectat la creier prin intermediul unor nervi motori sanatosi care mergeau pana la bratul lipsa. Acesti nervi sunt redirectionati catre o alta parte a corpului, cum ar fi pieptul, unde impulsurile nervoase transmise de acestia pot fi preluate d electrozi din bratul bionic. Cand pacientul decide sa isi miste mana, nervii care transmiteau semnalul la mana adevarata il transmit acum protezei. Acum echipa lui dr. Kiuken lucreaza la imbunatatirea protezei, prin folosirea nervilor senzoriali care au supravietuit pentru a comunica creierului pacientului de la mana bionica senzatia de temperatura, vibratie si presiune.
Atunci cand esti orb, a putea vedea chiar si cea mai simpla lumina, miscare sau forma poate face o mare diferenta. Atat proteza retiniana Argus II, in prezent in testele FDA (U.S. Food and drug administration), precum si un sistem dezvoltat de cercetatorul asociat la Harvard dr. John Pezaris, inregistreaza informatii vizuale de baza via camera video, le transforma in semnale electrice si le trimite wireless - "fara fir" - unor electrozi implantati. Argus II foloseste electrozi implantati in ochi, ceea ce ar putea ajuta oameni care si-au pierdut o parte din functiile retinei. Sistemul doctorului Pezaris, inca in primele faze de cercetare, ocoleste ochii in totalitate, trasmitand informatia vizuala direct la creier. Ambele sisteme vot obtine rezultatele cele mai bune la indivizii care au vazut inainte de orbire, astfel creierul stiind cum sa proceseze informatia vizuala. "Creierul vizual este dependent de experienta vizuala pentru a se dezvolta normal" - a spus dr. Pezaris.
Pentru cei care au rinichii in "pionieze", necesitatile de baza ale vietii cum ar fi eliminarea toxinelor din sange sau mentinerea echilibrului nivelurilor de lichid necesita ore de conectare la o masina de dializa de dimensiunea unui uscator de rufe. Dar un nou rinichi artificial, portabil care sa incapa intr-un sistem cu curea, ar pute schimba toate astea. In ciuda dimensiunilor reduse, rinichiul artificial automat "purtabil" (AWAK), proiectat de Martin Roberts si David B.N Lee de la UCLA, functioneaza chiar mai bine decat un aparat de dializa deoarece poate fi folosit non-stop 24 de ore, 7 zile din 7, asemenea unui rinichi normal.
Cateodata, cand ai nevoie sa trimiti o anumita substanta direct la locul potrivit in corp, o pastila sau o injectie nu este suficienta. Daniel Hammer, profesor de bioinginerie la Universitatea din Pennsylvania, are o metoda mai buna: celule artificiale din polimer, care pot imita usurinta cu care celulele albe calatoresc prin corp. Denumite "c", aceste celule false ar putea transporta substanta direct acolo unde e nevoie, facand ca lupta cu anumite boli sa fie mai usoara si mai sigura, inclusiv cea cu cancerul.
Disfunctia erectiei poate lua tot amuzamentul din viata unui barbat, dar Anthony Antala si echipa lui de la Wake Forest University au venit cu o metoda noua care poate readuce distractia in viata unui barbat. In 2006, Atala a reusit sa creasca un nou corpora cavernosa, tesutul buretos care se umple cu sange in timpul unei erectii, pentru iepuri masculi carora le-a fost in prealabil extirpat. Noul tesut a fost crescut din celulele proprii ale iepurilor, si dupa o luna acestia s-au intors sa faca ce fac ei mai bine...
Inlocuirea unei parti a creierului nu este asa de simpla cum ar fi cea a unui membru, dar in viitor ar pute fi. Theodore Berger, profesor la University of Southern California, a creat un cip care ar putea lua locul hippocampus-ului, o parte a creierului care controleaza memoria pe termen scurt si orientarea spatiala. Deseori afectata de boli precum Alzheimer sau de atacuri de cord, un implant hippocampus ar putea ajuta la mentinerea unei functionalitati normale la oameni care dealtfel ar fi serios dizabilitati. Berger inca testeaza acest implant, dar are viziune asupra vitorului, el a scris chiar si o carte "Toward Replacement Parts for the Brain" - "Catre inlocurirea unor parti din creier", in anul 2005.| Reactor - Performanta fara granita prin submersie in lichidDuminică, 07 Decembrie 2008 | Z3 - Cel mai vechi computer din lumeDuminică, 07 Decembrie 2008 |