Incetinire ingrijoratoare a cresterii coralilor din Reciful Marii Bariere

Se anunta vremuri negre pentru corali. Anul trecut, o treime din speciile de corali au ajuns pe lista celor amenintate cu extinctia si se pare ca 2009 nu le va amana “sentinta”. De fapt, un nou studiu ofera dovezi puternice conform carora cea mai mare colonie de corali din lume, Marea Bariera de Corali, este in pericol, dupa cum precizeaza cercetatorii de la Institutul Australian de stiinta Marina.

Echipa de cercetatori a folosit raze X pentru a studia cercurile anuale de crestere ale fiecarei colonii si a masurat cat de repede au sedimentat aragonita, de-a lungul anilor. Ei au calculat medii de crestere pentru toate coloniile ultimului secol si au ajuns la concluzia ca acestea erau chiar infloritoare la inceputul secolului XX. Din 1900, reciful a cunoscut o dezvoltare aproape spectaculoasa, pana in 1970, cand a intrat intr-o recesiune a calciului. Din 1990, cresterea a incetinit cu aproximativ 14% si continua. Acum, rata de crestere este chiar mai mica decat la inceput, in 1900.

La 10 dintre colonii, echipa a sapat  mai adanc in corali, pentru a obtine mostre vechi de 4 secole. Avand aceste date, ei au putut compara recenta incetinire, cu “performantele” recifului incepand cu anul 1572, pe cand Elizabetha I era inca Regina Angliei. In ciuda faptului ca era o mostra de mici dimensiuni, evidentele au fost de ajutor pentru a dovedi o mare asemanare intre cele 2 tipare - Reciful a prosperat timp de 400 de ani, adaugand calciu constant, pana la decaderea din 1960.

Cu siguranta Reciful sedimenteaza material, dar cotele mai mici de crestere sunt direct proportionale cu capacitatea acestuia de a rezista unor  pericole reprezentate de activitatea umana precum dezastrele naturale sau asa numitele fenomene de “bleaching” (albire/decolorare). Iar ceea ce reprezinta un pericol pentru corali, in mod implicit se rasfrange si asupra miilor de alte specii care depind de constructiile de calcar ale acestora.

Desi acest studiu s-a axat pe un singur grup de corali, nu exista nici un motiv sa credem ca alte specii nu sunt si ele afectate similar. Astfel, daca toate speciile sunt afectate similar, Reciful ar putea fi compromis sever. Ceea ce ar trebui sa facem acum in primul rand, este sa intelegem din ce cauza reciful nu se mai dezvolta corect.

Exista mai multe teorii sau explicatii privind acest fenomen, dar majoritatea pot fi trecute cu vederea, deoarece au un impact prea mic asupra Recifului. De exemplu, coralii pot suferi in urma poluarii apei cu substante rezultate din activitatea agricola sau industriala, deversate in ocean, dar in acest caz numai recifurile aflate in apropierea coastei ar fi afectate. De’ath a descoperit in urma cercetarilor sale ca si coralii aflati departe de zona de coasta sufera de aceasta scadere a ratelor de calcifiere, asadar teoria aceasta nu poate fi luata in considerare.

De asemenea, factorii naturali nu par sa poata explica declinul. Coralii pot intr-adevar sa isi limiteze unii altora cresterea, fiind in competitie pentru spatiu si resurse. Dar intreaga masa de corali ai Recifului a ramas stabila sau a cunoscut un declin la nivelul intregului sistem in ultimii ani, ceea ce face ca ipoteza, potrivit caruia un grup advers de corali restrictioneaza cresterea coralilor Porites, sa fie neplauzibila.

Gradul extrem al schimbarilor recente exclude de asemenea posibilitatea ca la baza acestora sa fi stat cicluri naturale de schimbare, cum ar fi cele prin care trec oceanele - ex: Pacific Decadal Oscillation, un ciclu de crestere si scadere a temperaturilor, care are loc o data la cateva decenii. Daca acest ciclu ar fi responsabil, scaderile de acum ar fi fost evidente si in secolele trecute. Dimpotriva, scheleti ai unor corali mai vechi, arata ca Reciful a crescut constant timp de cateva secole, pana in ultimii cativa zeci de ani!

Dupa ce desfiintarea acestor cateva teorii, raman 2 plauzibile: cresterea temperaturilor si scaderea nivelurilor de pH, ceea ce duce la scaderea ionilor carbonati. Ambele reprezinta schimbari de amploare, ambele au avut loc relativ recent si ambele au un impact foarte mare asupra dezvoltarii coralilor.

Mai mult dioxid de carbon inseamna un grad mai mare al incalzirii globale, ceea ce inseamna ca marile devin mai calde. De fapt, coralii tind sa depuna mai mult calciu daca apa din jur devine mai calda. Dar studiile indica exact inversul acestui proces ce are loc atunci cand temperaturile fluctueeaza anormal, cum a fost in ultimii ani. Apele mai calde pot de asemenea determina coralii sa expulzeze algele care le dau culoare si le permit sa ia energie din lumina solara. Fara acea alga, coralii se albesc si mor - acest fenomen poarta numele de “Bleaching”.

Avand in vedere ca in ultimul timp in atmosfera se regasesc cantitati mai mari de dioxid de carbon, si in oceane se dizolva mai mult gaz, facandu-le mai acide. Acest pH reduce ionii carbonati pe care coralii ii folosesc pentru “fortaretele” ce le construiesc, iar de la inceputurile industrializarii, continutul de carbonati din oceane a scazut cu 16%.

sursa: www.stiintaazi.ro