Implantul cohlear poate ajuta copiii surzi |
|
|
|
| Vineri, 09 Ianuarie 2009 09:39 | |
Implantul cohlear este un dispozitiv modern ce ii ajuta pe cei care si-au pierdut complet capacitatea de a auzi, sau nu au avut-o inca de la nastere. Acest tip de surditate este o afectiune care apare la nivelul urechii interne, al cohleei, acolo unde sunt distruse celulele ce transforma sunetul in semnale nervoase. Afectiunea poate fi congenitala, afectand intre unu si trei copii la 1.000 de nasteri, dar poate fi capatata si in perioada infantila, ca urmare a unor boli, precum meningita. Un aparat auditiv ce foloseste un implant cohlear are doua parti. Prima parte este un microfon ce capteaza din afara sunetele si transmite printr-o antena semnalele ce sunt receptate de un implant. A doua parte este tocmai implantul cohlear, aflat undeva in dreptul urechii, in regiunea neuronilor ce ar trebuie sa primeasca semnalele de la celulele distruse. Implantul capteaza semnalul transmis de microfon si il transmite mai departe direct acestor neuroni, prin intermediul unor electrozi. Procedura este deja folosita cu succes in spitalele moderne din strainatate. In Romania, Ministerul Sanatatii subventioneaza achizitia unui numar limitat de dispozitive implante cohleare. In anul 2008, acesta a fost de 83 de dispozitive pentru intreaga tara. De mentionat ca un astfel de implant costa aproximativ 20000 de euro. In ultimii ani a existat o tendinta din ce in ce mai evidenta de a efectua astfel de implanturi si in cazul copiilor pana sau la varsta de un an, maxim doi, unde se crede ca recuperarea are un grad mai ridicat de succes. Aceasta pentru ca la varste mici sistemul nervos inca poate fi modelat si deci el se poate adapta rapid si poate interpreta eficient semnalele electrice date de implantul cohlear. Cu toate acestea, inca de la aparitia lor acum 20 de ani, implanturile cohleare pentru copii au fost primite cu scepticism. Aceasta pentru ca un copil cu acest implant este mai putin motivat sa invete limbajul semnelor. Daca implantul nu este de succes (rata de succes este de 80%), sau capacitatea lui se pierde in timp, atunci acesti copii nu vor fi capabili nici sa auda, nici sa inteleaga limbajul semnelor, ramanand astfel cu adevarat izolati. Temerile au mai fost linistite acum doi ani, cand au fost facute publice rezultatele a catorva studii, care au aratat ca aceste implanturi sunt benefice pentru copii. Astfel, cercetatorii de la Institutul Bionic Ear din Australia au aratat ca un grup de copii care au primit implantul la varsta de un an au avut o dezvoltare auditiva normala pana la cel putin varsta de 4-5 ani. Un alt studiu a arata ca copiii care au primit un implant la varsta de un an au avut o dezvoltare a sistemului auditiv mai buna decat cei care au primit implantul la varsta de 3 ani. Iata ca, recent, acelasi grup de cercetatori vine cu noi rezultate care sa confirme faptul ca implantul este mai benefic daca este facut la varste fragede. Intr-un studiu publicat saptamana trecuta in revista de specialitate "Journal of Comparative Neurology", cercetatorii au studiat activitatea cerebrala a unui grup de 17 pisici ce au primit acest implant. Pisicile erau surde din nastere, iar implantul a fost efectuat incepand de la o varsta de 8 luni. In timp ce monitorizau activitatea cerebrala a pisicilor, in zona corespunzatoare interpretarii semnalelor auditive, cercetatorii au activat implanturile, rand pe rand. Zece dintre pisici aveau implanturi relativ recente, iar activitatea lor cerebrala era complet dereglata, indicand faptul ca ei nu percepeau sunetul in mod coerent. Restul de sapte pisici au primit implantul la varsta de 8 luni, iar activitatea lor cerebrala era normala, insemnand ca ele percepeau sunetul in acelasi mod ca si pisicile sanatoase. Noile rezultate vin sa intareasca parerea ca implantul pentru copii este indicat. Ramane insa de vazut daca acesta nu are efecte pe termen lung caci, sa nu uitam, implanturile pentru copii abia au fost adoptate de lumea medicala si analize pe termen lung nu pot fi inca facute. sursa: www.stiinta.info
|
Cel mai mic avion cu reactie are doar 162 Kg si poate zbura la 483 Km/h.

Atunci cand esti orb, a putea vedea chiar si cea mai simpla lumina, miscare sau forma poate face o mare diferenta. Atat proteza retiniana Argus II, in prezent in testele FDA (U.S. Food and drug administration), precum si un sistem dezvoltat de cercetatorul asociat la Harvard dr. John Pezaris, inregistreaza informatii vizuale de baza via camera video, le transforma in semnale electrice si le trimite wireless - "fara fir" - unor electrozi implantati. Argus II foloseste electrozi implantati in ochi, ceea ce ar putea ajuta oameni care si-au pierdut o parte din functiile retinei. Sistemul doctorului Pezaris, inca in primele faze de cercetare, ocoleste ochii in totalitate, trasmitand informatia vizuala direct la creier. Ambele sisteme vot obtine rezultatele cele mai bune la indivizii care au vazut inainte de orbire, astfel creierul stiind cum sa proceseze informatia vizuala. "Creierul vizual este dependent de experienta vizuala pentru a se dezvolta normal" - a spus dr. Pezaris.
Din 1960, cercetatorii au stiut despre proteinele care pot forta tesutul osos sa isi creasca singur inlocuitorii pentru partile lipsa sau deteriorate. Din pacate, acea tehnologie nu a functionat perfect, adesea fiind regenerat un tip gresit de tesut sau crescand un os acolo unde nu ar trebui sa fie. In 2005, cercetatorii de la UCLA au rezolvat aceasta problema, folosind o proteina proiectata special, capabila sa declanseze cresterea numai unui anumit tip de celule. Denumita UCB-1, proteina este acum folosita pentru cresterea unui nou os care se poate suda sau care poate imobiliza anumite sectiuni ale vertebreleor, eliminand dureri de spate cronice la anumiti pacienti.
Un pancreas artificial, capabil de a monitoriza concentratia de zahar din sangele unei persoane si sa ajusteze nivelul de insulina pentru a asigura necesarul corpului, va fi disponibil pe piata in cativa ani, a spus Aaron Kowalski, directorul proiectelor de cercetare strategice de la Juvenile Diabetes Research Foundation (Fundatia de cercetare a diabetului juvenil). Kowalski a spus ca dispozitivul va fi initial o combinatie intre doua tehnologii deja existente: pompa de insulina si monitorul de determinare continua a nivelului de glucoza. Aceasta combinatie ar putea ajuta diabeticii dependenti de insulina sa duca o viata mai normala si sa evite efectele secundare devastatoare si care ameninta viata ale lipsei sau excesului de zahar din sange.
Limba poate fi o unealta puternica, dar in acelasi timp si foarte subiectiva, a spus Dean Neikirk, profesor de inginerie electrica si computer de la Universitatea din Texas la Austin. Atunci cand companiile care produc alimente vor sa creeze aceeasi aroma de fiecare data, ele apeleaza la limba electronica, un dispozitiv dezvoltat de Neikirk si echipa sa pentru a analiza lichidele si a "scoate" formula chimica exacta. Limba lui Neikirk foloseste microsfere, mici senzori care isi schimba culoarea atunci cand sunt expusi anumitor substante, cum ar fi anumite tipuri de zahar. Rezultatul este un sistem care nu poate inlocui o persoana care spune: "Mmm, ce gustos este!", dar care se asigura ca formula chimica a gustului bun este duplicata fidel.
Cei amputati pot acum folosi un brat proteza in acelasi mod in care folosesc un brat adevarat: cu puterea gandului. Dezvoltat de Dr. Todd Kuiken de la Institutul de reabilitare din Chicago, "bratul bionic" este conectat la creier prin intermediul unor nervi motori sanatosi care mergeau pana la bratul lipsa. Acesti nervi sunt redirectionati catre o alta parte a corpului, cum ar fi pieptul, unde impulsurile nervoase transmise de acestia pot fi preluate d electrozi din bratul bionic. Cand pacientul decide sa isi miste mana, nervii care transmiteau semnalul la mana adevarata il transmit acum protezei. Acum echipa lui dr. Kiuken lucreaza la imbunatatirea protezei, prin folosirea nervilor senzoriali care au supravietuit pentru a comunica creierului pacientului de la mana bionica senzatia de temperatura, vibratie si presiune.
Atunci cand esti orb, a putea vedea chiar si cea mai simpla lumina, miscare sau forma poate face o mare diferenta. Atat proteza retiniana Argus II, in prezent in testele FDA (U.S. Food and drug administration), precum si un sistem dezvoltat de cercetatorul asociat la Harvard dr. John Pezaris, inregistreaza informatii vizuale de baza via camera video, le transforma in semnale electrice si le trimite wireless - "fara fir" - unor electrozi implantati. Argus II foloseste electrozi implantati in ochi, ceea ce ar putea ajuta oameni care si-au pierdut o parte din functiile retinei. Sistemul doctorului Pezaris, inca in primele faze de cercetare, ocoleste ochii in totalitate, trasmitand informatia vizuala direct la creier. Ambele sisteme vot obtine rezultatele cele mai bune la indivizii care au vazut inainte de orbire, astfel creierul stiind cum sa proceseze informatia vizuala. "Creierul vizual este dependent de experienta vizuala pentru a se dezvolta normal" - a spus dr. Pezaris.
Pentru cei care au rinichii in "pionieze", necesitatile de baza ale vietii cum ar fi eliminarea toxinelor din sange sau mentinerea echilibrului nivelurilor de lichid necesita ore de conectare la o masina de dializa de dimensiunea unui uscator de rufe. Dar un nou rinichi artificial, portabil care sa incapa intr-un sistem cu curea, ar pute schimba toate astea. In ciuda dimensiunilor reduse, rinichiul artificial automat "purtabil" (AWAK), proiectat de Martin Roberts si David B.N Lee de la UCLA, functioneaza chiar mai bine decat un aparat de dializa deoarece poate fi folosit non-stop 24 de ore, 7 zile din 7, asemenea unui rinichi normal.
Cateodata, cand ai nevoie sa trimiti o anumita substanta direct la locul potrivit in corp, o pastila sau o injectie nu este suficienta. Daniel Hammer, profesor de bioinginerie la Universitatea din Pennsylvania, are o metoda mai buna: celule artificiale din polimer, care pot imita usurinta cu care celulele albe calatoresc prin corp. Denumite "c", aceste celule false ar putea transporta substanta direct acolo unde e nevoie, facand ca lupta cu anumite boli sa fie mai usoara si mai sigura, inclusiv cea cu cancerul.
Disfunctia erectiei poate lua tot amuzamentul din viata unui barbat, dar Anthony Antala si echipa lui de la Wake Forest University au venit cu o metoda noua care poate readuce distractia in viata unui barbat. In 2006, Atala a reusit sa creasca un nou corpora cavernosa, tesutul buretos care se umple cu sange in timpul unei erectii, pentru iepuri masculi carora le-a fost in prealabil extirpat. Noul tesut a fost crescut din celulele proprii ale iepurilor, si dupa o luna acestia s-au intors sa faca ce fac ei mai bine...
Inlocuirea unei parti a creierului nu este asa de simpla cum ar fi cea a unui membru, dar in viitor ar pute fi. Theodore Berger, profesor la University of Southern California, a creat un cip care ar putea lua locul hippocampus-ului, o parte a creierului care controleaza memoria pe termen scurt si orientarea spatiala. Deseori afectata de boli precum Alzheimer sau de atacuri de cord, un implant hippocampus ar putea ajuta la mentinerea unei functionalitati normale la oameni care dealtfel ar fi serios dizabilitati. Berger inca testeaza acest implant, dar are viziune asupra vitorului, el a scris chiar si o carte "Toward Replacement Parts for the Brain" - "Catre inlocurirea unor parti din creier", in anul 2005.| Reactor - Performanta fara granita prin submersie in lichidDuminică, 07 Decembrie 2008 | Z3 - Cel mai vechi computer din lumeDuminică, 07 Decembrie 2008 |